Învață alfabetul chirilic. Care sunt țările care încă mai folosesc alfabetul slavon?

Alfabetul chirilic (alfabetul slavon) este scrierea națională desemnată pentru popoarele vorbitoare de limbă slavă, turcă, mongolă, uralică, caucaziană și iraniană din Europa de Sud-Est, Europa de Est, Caucaz, Asia Centrală, Asia de Nord și Asia de Est.

În 2019, aproximativ 250 de milioane de oameni din zona Eurasiatică foloseau alfabetul chirilic (alfabetul slavon) ca sistem de scriere oficial, Rusia reprezentând aproximativ jumătate dintre aceștia. 

Odată cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, alfabetul chirilic (alfabetul slavon) a devenit al treilea sistem de scriere oficial al Uniunii Europene, după alfabetul latin și grecesc.

Alfabetul chirilic timpuriu a apărut în secolul al IX-lea d.Hr. la Școala Literară Preslav din Primul Imperiu Bulgar în timpul domniei țarului Simeon I cel Mare, fiind dezvoltat, cel mai probabil, de ucenicii celor doi frați bizantini, Sfântul Chiril și Sfântul Metodie, creatorii alfabetului glagolitic. 

Alfabetul chirilic (alfabetul slavon) și-a primit denumirea după numele Sfântului Chiril.

Scurt istoric

Scrierea chirilică a fost folosită pentru prima data în Primul Imperiu Bulgar. 

Cercetătorii moderni cred că alfabetul slavon timpuriu a fost dezvoltat la Școala Literară Preslav, cel mai important centru literar și cultural al slavilor din Primului Imperiu Bulgar. Școala a fost, de asemenea, un important centru de traduceri, mai ales ale textelor scrise de autorii bizantini.

Numeroși scriitori și savanți bulgari proeminenți au lucrat la Școala Literară Preslav, inclusiv Naum din Preslav (până în 893), Constantin de Preslav, Joan Ekzarh și Chernorizets Hrabar. 

Alfabetul chirilic este derivat din alfabetul grecesc, dar prezintă și numeroase influențe ale sistemului de scriere glagolitic, în special pentru literele care nu se regăseau în alfabetul grecesc.

Alfabetul chirilic (alfabetul slavon) s-a răspândit printre majoritatea popoarelor slave, precum și printre vlahii din Țara Românească. Unele dintre cele mai vechi inscripții chirilice databile au fost descoperite în zona Preslav, în orașul medieval, dar și în interiorul Mănăstirii Patleina, din apropiere. Texte chirilice vechi au fost găsite și la mănăstirile Râvna și Varna, tot din Bulgaria.

Alfabetul chirilic (alfabetul slavon) a devenit baza alfabetelor folosite de diferitele popoare din Europa de Est, regiune geografică dominată de Biserica Ortodoxă. Astfel, aspecte ale alfabetului chirilic originar au fost împrumutate atât limbile slave, cât și de cele neslave (cum ar fi limba română, până în anii 1860). 

Timp de secole, chirilica a fost folosită și de slavii catolici și musulmani.

Alfabetul chirilic românesc

Alfabetul chirilic românesc a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV până în 1862. 

Întrucât limba română are sunete pentru care alfabetul chirilic clasic nu are semne, lingviștii s-au văzut nevoiți să introducă litere noi, suplimentare, pentru a le putea reprezenta. Astfel, alfabetul chirilic a fost utilizat pe teritoriul României de azi încă din Evul Mediu pentru actele diplomatice, manuscrise, cărți, inscripții, scrisori și diverse însemnări. 

Nu se cunoaște cu precizie momentul în care alfabetul chirilic a fost folosit pentru prima dată la nord de Dunăre, însă cel mai vechi document scris cu caractere chirilice, descoperit până în prezent, datează din 1392. 

Conform unei teorii, acest document este dovada extinderii influenței Țaratului Bulgar sau a celui Vlaho-Bulgar la nord de Dunăre.

În manuscrisului Tarstvenica, o biografie a țarilor bulgari tipărită în anul 1844, se vorbește despre incursiunea militară a țarului Asan la nord de Dunăre. 

Acesta, sfătuit de părintele Teofilact de la Ohrida, ar fi intrat în Valahia pentru a înlătura „eretica” romană (românii pe atunci citind în latină) și a impune alfabetic chirilic și limba slavonă. Asan ar fi poruncit atunci ca toți preoții care vor citi în latină și nu în slavonă să aibă limbile tăiate.

Revenirea la alfabetul latin s-a realizat treptat, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin intermediul alfabetului de tranziție. 

Începând cu anii 1830 și terminând cu adoptarea oficială a alfabetului latin, nu existau reglementări pentru scrierea în limba română, fiind folosite diverse alfabete cu litere chirilice și latine, uneori două sau mai multe dintre ele într-o singură carte. 

Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic românesc cu cel latin a fost decretată în 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Astfel, alfabetul chirilic românesc a fost în uz, pe teritoriul României, timp de peste 400 de ani în Moldova și chiar mai multă vreme în Țara Românească.

Care sunt literele alfabetului chirilic (slavon)?

Alfabetul chirilic românesc nu este același cu alfabetul chirilic moldovenesc (care se bazează pe alfabetul rus modern) care a fost folosit în RSS Moldovenească în cea mai mare parte a erei sovietice și care este încă folosit în Transnistria.

Tabel alfabet chirilic (alfabet slavon)

Țări care folosesc alfabetul chirilic (alfabetul slavon)

Alfabetul chirilic (alfabetul slavon) este folosit în continuare de către numeroase popoare, în special de cele din zona Eurasiatică.

Limbile care folosesc alfabetul chirilic (în totalitate sau doar parțial) sunt următoarele:

Limbile slave – rusă, ucraineană, belarusă, bulgară, sârbă, macedoneană, slavonă

Limbi romanice – română („moldovenească” în regiunea Transnistria)

Limbi turcice – kazahă, bașchiră, kîrgîză, uigură, tătară (în Rusia)

Limbi fino-ugrice – mari (ceremisa), komi, mordvină (erzia și moksha), udmurtă

Limbi caucaziene – abhază, cecenă, ingușă, avară, adîgă, cabardino-cercheză

Limbi iraniene – tadjică (varietate de limbă persană sau farsi), osetă

Limbi mongole – mongolă, calmîcă, buriată

Limbi sino-tibetane – dungană

Limbi siberiene – ciukcen (din regiunea rusă Ciukotka)

Cum se pronunță literele alfabetului chirilic (limba rusă)