Totul despre principalele 20 de pietre vindecătoare și energizante

Totul despre principalele 20 de pietre vindecătoare și energizante

Poate cele mai preferate pietre vindecătoare și energizante sunt cele 12 pietre specifice fiecărei zodii. Pietrele semiprețioase, montate în inele sau pandantive, s-au bucurat de o largă apreciere de-a lungul secolelor. Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu aceste pietre, despre care se spune că ar avea puteri magice.

Cele 12 pietre vindecătoare și energizante ale zodiacului

Fiecărei zodii îi este atribuită cel puțin o piatră vindecătoare și energizantă. Există însă 12 pietre vindecătoare și energizante care sunt atribuite zodiilor, în mod tradițional, de secole.

Agata

Prima dintre cele 12 pietre vindecătoare și energizante ale zodiacului este agata. Piatra poate avea forma unui cuarț pătat sau cu dungi colorate și este asociat, astrologic, cu semnul Gemenilor. 

O amuletă cu agate aduce, se crede, sănătate. Un inel cu agate protejează sănătatea și menține intactă onoarea. El poate fi folosit și pentru a obține favorurile persoanelor cu rang înalt. 

Legenda spune că orice persoană care privește atentă agatul va fi vrăjită sa spună doar adevărul și să nu poată ascunde nici un secret.

Pietre vindecătoare și energizante - ametistul

Ametistul 

Piatră prețioasă, o varietate purpurie de cuarț, este considerată a fi piatra zodiei Vărsătorului. Un inel de ametist este purtat, de obicei, ca protecție împotriva deochiului și vrăjitoriei. 

După Plinius, ametistul ferește de vrăjitorii, dacă are gravat pe el imaginea lunii și a soarelui și dacă este purtat la gât, având legat de el puf de păun și pene de rândunică. Dacă ametistul este așezat sub perna dă vise benefice, întărește memoria și dă imunitate împotriva otrăvurilor. 

Un pandantiv cu ametist previne depresia și poate genera viziuni spirituale. Cuvântul ametist provine din grecescul ametusios, „care nu este beat.” Ametistul este considerat o piatră a cumpătării, ce păzește de orice fel de beție. 

După credințele creștin ortodoxe, acesta ar fi motivul pentru care el este purtat de episcopi. Episcopul, ca pastor de suflete, însărcinat cu o responsabilitate duhovnicească și lumească, trebuie să se ferească de orice beție, fie ea și spirituală. 

Hematitul

Cunoscut ca și heliotrop, această varietate de cuarț se numără printre cele mai populare pietre vindecătoare și energizante și este cunoscută drept piatra Peștilor. Hematitul este de culoare verde închis cu incluziuni de oxid de fier. Din această cauză mai este denumit și Piatra Sângelui, Piatra Martirului sau Piatra Războinicilor. 

Legendele spun că în Babilon, hematitul era purtat pentru a aduce victorii în bătălii, iar în Evul Mediu se credea că petele roșii ar proveni din sângele lui Isus, în timpul Răstignirii și de aceea piatra era asociată Mântuitorului. 

Purtată ca pandantiv, se spune că are puterea de a preveni avortul spontan și alte probleme de sănătate în timpul sarcinii. Încrustată într-un inel, amuleta sporește creativitatea, mărește pofta de acțiune, mișcare, schimbare. Pentru cei ce o poartă noaptea, amuleta aduce vise plăcute și viziuni clare despre viitor. 

Pietre vindecătoare și energizante - Diamantul

Diamantul

Diamantul este o piatră prețioasă asociată astrologic cu semnul Berbecului. Datorită calităților sale fizice excepționale, precum duritatea, transparența, luminozitatea, diamantul este un simbol major al perfecțiunii, cu toate că strălucirea sa nu este întotdeauna considerată ca fiind benefică.

În tradiția occidentală, diamantul este simbolul suveranității universale, al incoruptibilității, al realității absolute. În limbaj curent, diamantul sub ciocan este simbolul fermității, al solidității caracterului care rezistă persecuțiilor. 

După Pliniu, diamantul este talismanul universal, care face inofensive toate otrăvurile și bolile, alungă duhurile și visele rele.

Diamantul a mai simbolizat, în arta renașterii, echilibrul sufletesc, curajul în fața adversității, puterea de a elibera spiritul de orice teamă, buna credință, integritatea caracterului. O amuletă cu diamant simbolizează, în mod tradițional, iubirea durabilă și fericirea în căsnicie. 

Oferită ca dar, piatra întărește, se crede, legăturile emoționale și promovează loialitatea. Un pandantiv cu diamant poate fi purtat pentru a obține onoare și prietenie. Încrustată într-un inel, amuleta asigură un mariaj durabil și succes financiar.

Smaraldul

O altă binecunoscută piatră vindecătoare și energizantă este smaraldul. Verde și translucid, smaraldul este piatra luminii verzi, ceea ce îi conferă atât o semnificație izoterică cât și o putere regeneratoare, ea fiind asociată în mod tradițional semnului zodiacal al Taurului.

Asociat cu ploaia, cu sângele și cu toate simbolurile ciclului lunar, el constituia, pentru mezo-americani, o chezășie a fertilității. Aztecii îl numeau „quertzalltzii” și îl asociau, în consecință pasării quetzal, cea cu pene lungi și verzi, simbol al renașterii primăvăratice. 

Smaraldul se deosebea de jadul verde prin aceea că nu veghea la riturile sângeroase închinate marilor divinități care personificau soarele de amiază și nu mai puțin implacabilele furtuni tropicale. 

Pentru alchimiști, smaraldul era piatra lui Hermes, crainic al zeilor. Aceștia îl mai numeau și „roua de mai”, dar această rouă nu era decât un simbol pentru roua mercurială a metalului topit din creuzet și aflat pe cale de a se transforma în vapori.

Având proprietatea de a străpunge cele mai întunecate tenebre, smaraldul și-a împrumutat numele celebrei Table de Smarald, atribuite lui Apollonius din Tyana. Potrivit tradiției hermetice, din fruntea lui Lucifer s-a desprins, în timpul căderii acestuia, un smarald.

Privit sub latura sa nefastă, smaraldul este asociat, în lapidariul creștin, cu cele mai periculoase creaturi ale iadului.

Cu toate acestea, tradițiile populare ale Evului Mediu conservă toate puterile benefice ale smaraldului, în care desigur se amestecă și o oarecare doză de vrăjitorie. Se spunea că smaraldul așezat pe limbă înlesnea chemarea duhurilor rele și comunicarea cu ele. I se recunoștea și puterea de vindecare prin atingere, mai cu seamă în privința afecțiunilor vederii. 

Piatră trainică și deci periculoasă pentru cel ce nu o cunoaște, smaraldul a fost considerat pe aproape întreaga suprafață a pământului drept cel mai puternic dintre talismane. Era piatra clarviziunii, precum și a rodniciei și nemuririi. La Roma, era atributul lui Venus, iar în India conferea nemurirea. 

Un pandantiv de smarald le-ar apăra, se spune, pe femei de agresiuni. Încrustat într-un inel, aduce stabilitate casnică și noroc. Potrivit legendei, amuleta poate fi folosită pentru a combate epilepsia, depresia și nebunia.

Granatul

Granatul cunoscut și sub denumirea de almandin, este o piatră semiprețioasă specifică zodiei Capricorn. Datorita culorii grena luminescentă, se crede despre granat că strălucește în beznă. Această piatră era încrustată în orbitele statuilor, simbolizând strălucirea ochilor, chezășie a intensității vieții și dorinței. Așezată de-a lungul unui coridor întunecat ca să călăuzească mersul, ea simbolizează ochii care văd noaptea sau dorința care dă ghes căutării obiectului ei. 

Egiptenii și fenicienii antici foloseau granatul pe scară largă. Se spunea că ar putea vindeca mușcăturile de șarpe și ar neutraliza otrăvurile din mâncăruri, absorbind substanțele chimice nocive din sânge, prin piele.

O legendă despre granat sune că Noe s-ar fi folosit de lumina acestei pietre pe timpul celor 40 de zile de potop, pentru a răzbi să meargă cu Arca sa prin furtună. Granatul ii dădea lumina necesară pentru a ocoli obstacolele din cale și să ajungă la Muntele Ararat. De atunci piatra a devenit ghidul călătoriilor atât pe uscat cât și pe apă, dar și însoțitorul și conducătorul pe cealaltă lume.

La romanii și grecii din Antichitate, granatul era considerat ca având puterea de a lega mai strâns o prietenie, iar la sciți era considerat piatra fidelității. 

Un pandantiv de granat era purtat de obicei spre a stârni dragostea sexului opus. Un inel cu granat era de natură să alunge teama și pesimismul. Din această cauză este asociat zodiei Capricorn, deoarece nativii acestei zodii sunt rezervați și timizi, iar piatra le dă curajul să-și depășească temerile. 

Când granatul era dăruit, se credea că ar putea duce la certuri și eventuala despărțire a doi îndrăgostiți.

Pietre vindecătoare și energizante - Opalul

Opalul

Piatră semiprețioasă, opalul este asociat cu semnul astrologic al Balanței. Se credea că, purtată ca inel, amuleta cu opal alungă indigestiile și alte tulburări digestive. De asemenea aduce bucurie și liniște. Un pandantiv de opal este purtat pentru a atrage fericirea în dragoste, norocul și decizii juridice favorabile. Se credea că amuleta de opal capătă nuanță cenușie atunci când o boală era pe cale să se instaleze. O nuanță gălbuie prevestea, pe de altă parte, rănirea prin accidente. 

Vechii romani au considerat opalul mai presus de toate celelalte pietre prețioase deoarece credeau că aduce lux și avere, plătind pentru el preturi ridicate. 

Grecii antici credeau că opalul oferea daruri de profeție și previziune. Există chiar și un mit despre Zeus, regele grec al zeilor, care spune că de bucurie că i-a învins pe titani a izbucnit în plâns iar lacrimile sale s-au transformat în opale când au atins pământul.

În India opalul este considerat simbol al speranței. Se spune că zeița indiană a curcubeului era atât de frumoasă încât zeii bărbați au căutat favoarea ei, și în cele din urmă pentru a putea scăpa de avansurile lor, zeița s-a transformat în opal, purtând culorile curcubeului. 

Aborigenii australieni au înțeles frumusețea unică a opalului și energia pe care o dă. Ei l-au numit „Șarpele Curcubeu” și i-au descris crearea: „Creatorul a luat culorile curcubeului și le-a pus în piatra pentru a face opalul.

O altă legendă spune cum Creatorul călătorea pe un drum de curcubeu, pentru a răspândi pe pământ mesajele sale, iar fiecare pas pe care îl făcea, în urma sa pietrele peste care călca se transformau în opale mici ca mici curcubee.

Rubinul

A opta dintre cele 12 pietre vindecătoare și energizante ale zodiacului este rubinul, o piatră prețioasă foarte populară asociată cu semnul Racului. Despre aceasta se spune că ar aduce sănătate mentală și liniște sufletească. În antichitate, rubinul era socotit în opinia lui Portal, drept emblema fericirii. Portal spunea că „dacă-și schimbă culoarea, fenomenul era socotit o prevestire îngrozitoare, dar piatra își recăpăta culoarea purpurie când răul trecea; izgonea tristețea și reprima desfrâul, rezista la venin, prevenea epidemia de ciumă și îndepărta gândurile rele.

Rubinul fiind o piatră de sânge a fost folosit homeopatic pentru a prepara medicamente antihemoragice. Tradiția populară rusă socotea că e bun pentru creier, memorie, inimă, că întreține vigoarea și limpezește sângele. 

Episcopul Marbode, spunea despre rubin că „[…] este ochiul unic cu luciri roșiatice pe care-l au în mijlocul frunții dragonii și șerpii. E mai presus de toate pietrele arzătoare înfocate, aruncă raze precum un cărbune aprins, a cărui întunecime nu reușește să stingă lumina.” 

O amuletă cu rubin purtată ca inel aduce cunoaștere, sănătate și bogăție. Rubinul nu trebuie niciodată dăruit, căci va duce la discordie și ruperea relațiilor sentimentale.

Safirul

Corindon de culoare albastră, safirul este asociat astrologic cu semnul Fecioarei. 

În Evul Mediu ca și în Grecia, se spune că safirul vindecă bolile de ochi și deschide închisorile. Alchimiștii îl înrudeau cu elementul aer. 

Episcopul Marbode ce a trăit în secolul al XI-lea descria safirul astfel: „frumusețea safirului este aidoma celei a tronului ceresc; el desemnează inima celor simpli, a acelora împinși de o speranță sigură, inima celor a căror viață este făcută strălucitoare de virtute și de moravuri.” Conrad de Haimbourd considera safirul ca fiind o piatră a speranței. 

Pentru că dreptatea divină se afla în interiorul sau, i se vor atribui puteri foarte diverse: îndepărtarea sărăciei, paza de furia mai marilor lumii, de trădare și de judecățile nedrepte, sporirea curajului, a vitalității, a bucuriei, întărirea mușchilor. 

În Arabia și în India este renumit ca remediu împotriva ciumei. „Sfântul Gheorghe” în stil baroc (ce aparține tezaurului din Munchen), care se luptă cu balaurul este acoperit cu safire încastrate în aur. În creștinism, safirul simbolizează neprihănirea și puterea luminoasă a împărăției lui Dumnezeu. 

Un pandantiv de safir ar aduce vindecarea de febră, epilepsie și depresie. Încrustată într-un inel, piatra atrage înțelepciune și compasiune. Când un pericol este iminent, se spune că piatra ar deveni dintr-o dată calcaroasă, rămânând astfel până primejdia dispare.

Sardonixul

Piatra de naștere a Leilor, sardonixul este un remediu popular pentru impotență. Oculiștii din vechime credeau că o amuleta de sardonix poate vindeca în mai puțin de o săptămână. Se spune că totuși piatra are un rol protector mai ales pentru tineri dar și pentru cei ce sunt la început de drum într-o afacere. 

De asemenea este un protector al casei, deoarece așezată într-un colț, aceasta alungă energiile negative, ferind-o de rele chiar și de vrăji. Incrustată într-un inel, piatra nu are nici o putere, însă purtată ca pandantiv combate sterilitatea. Dăruita, amuleta ar asigura fidelitatea destinatarului.

Topaz

Topazul

Topazul este piatra norocoasă a Scorpionilor. Numele pietrei provine din cuvântul sanscrit „tapas” care înseamnă foc sau de la numele insulei Topazos din Marea Roșie. 

Unii oculiști medievali susțineau că o amuletă de topaz promovează sensibilitatea extrasenzorială și facilitează controlul asupra destinului. Despre pandantivele cu topaz se credea că ar aduce în plus și onoare, fericire și pace interioară. Încrustată într-un inel, piatra asigură promovarea în carieră și succes financiar.

În antichitate se credea că piatra de topaz ajută la îmbunatățirea vederii. Grecii foloseau această piatră pentru a verifica dacă alimentele pe care le consumau erau otrăvite, iar în cazul în care erau, piatra își schimba culoarea.

Turcoazul

Turcoazul este ultima dintre cele 12 pietre vindecătoare și energizante ale zodiacului. Piatra zodiei Săgetătorului, turcoazul este purtat în amulete din cele mai vechi timpuri. 

Turcoazul sau Peruzeaua, cum mai este cunoscută această piatră, în vechile culturi mezo-americane, este în permanență în raport cu focul sau cu soarele. Soarele, zeu războinic, când se trezește dimineața din somnul său alungă din cer stelele și luna, folosind ca armă șarpele cu peruzele identificat cu focul și cu razele. Xiuhtecuhtii este la azteci zeul focului ceea ce mai înseamnă stăpânul peruzelei.

La indienii pueblo, camera foarte tainică a Marelui Preot al Ploilor, care practic nu a fost deschisă niciodată în fața unui european, ar conține, se spune, un altar format din două mici coloane de cristal și din peruzele la care se adaugă o piatră în formă de inimă, numita „Inima Lumii.”

Nativii americani îl considerau sacru și oculiștii medievali îl foloseau în diverse ritualuri magice. Parapsihologii moderni afirmă că amuletele de turcoaz pot vindeca cu succes rănile și bolile. Purtată ca pandantiv, piatra își protejează stăpânul de moarte violenta. 

Un inel cu turcoaz ar avea, se spune, puterea de a permite purtătorului reînnodarea unor idile vechi.  

Cele 8 pietre cu semnificație magică și tămăduitoare

Pe lângă cele 12 pietre vindecătoare și energizante zodiacale, merită luate în considerare și cele 8 pietre cu semnificație magică și tămăduitoare.

Chihlimbarul

Chihlimbarul sau Ambra cum mai este cunoscut, a fost descoperit în jurul anului 600 î.Hr. de către Thales. Acesta a aflat proprietățile magnetice ale chihlimbarului. Ambra galbenă, numită în grecește „electron” a dat numele electricității. Chihlimbarul simbolizează atracția solară, divină și spirituală. 

Ogmios, la celți, apare în legendă sub forma unui moșneag. El atrage o mulțime de oameni și îi ține legați de urechi cu un lanț de chihlimbar.

Sfinților și eroilor li se atribuie mai întotdeauna un chip chihlimbariu. Acesta reprezintă o oglindire a cerului în ființa lor, precum și forța lor de atracție. 



Când a fost surghiunit din Olimp și se îndrepta spre hiperboreeni, Apollo varsă lacrimi de ambră. Lacrimile sale exprimau nostalgia paradisului și legătura cu Câmpiile Elizee.

Piatra de chihlimbar, folosită în scopuri magice, încă din vremuri imemorabile, este în mod deosebit un ajutor în caz de boală. Un pandantiv de chihlimbar ar avea puterea, se spune, să atenueze proasta circulație a sângelui și să prevină atacurile cardiace. Încrustată într-un inel, piatra poate combate disfuncționalitățile rinichilor și să-l protejeze pe purtător de asfixie și insolație.

Berilul

Berilul este un mineral opac, de obicei de culoare roz, verde sau albă. Purtat ca pandantiv, berilul face ca mariajele să fie fericite și bazate pe încredere reciprocă. Oferit ca dar este renumit că ar alunga gândurile de adulter și ispitele din preajma partenerului. 

Un inel cu beril este purtat frecvent de femei, pentru a asigura o stare bună de sănătate pe timpul sarcinii.

Carnelianul

Carnelianul este un cristal de cuarț roșiatic și a fost foarte popular printre ocultiștii de odinioară. Primii caldeeni ofereau piatra dușmanilor, pentru a-i face inofensivi. Având culoarea roșiatică este cunoscut și sub denumirea de hematit, considerat piatra sângelui.

Carnelianul este folosit pentru tratarea afecțiunilor circulatorii și ale sângelui. Stimulează absorbția fierului și formarea de globule roșii. 

Piatra este o componentă yang puternică. Ea echilibrează meridianele și redresează dezechilibrele yin. Împiedică energiile negative să penetreze aura și restabilește pacea și armonia corpului.

Chrysocolla

Chrysocolla

Piatra de chrysocolla este recomandată pentru tratarea diabetului și a astmului, iar despre ea se spune că ar aduce pace interioară și vitalitate, dar și prosperitate și noroc. 

Denumirea chrysocolla provine din grecescul „chrysos” care înseamnă aur și „kolla” care înseamnă lipici. Mineralul este o varietate de cuarț cu nuanțe intense de culoare verde-albastru.

Această piatră era considerată de egipteni ca fiind fratele mai moale al turcoazului și credeau că sprijină legătura dintre minte și corp. Multe popoare din antichitate au venerat Chrysocolla ca fiind o piatră a speranței, a unui nou început.

Chrysocolla este adesea confundat cu smaraldul și turcoazul, datorită culorii sale. Fiind un mineral fragil, este folosit adesea ca piatră decorativă. Se găsește rar și de aceea este și foarte scump.

Coralul

Ca și perlă sau Lacrima lui Dumnezeu, coralul este de natură organică formându-se pe fundul mărilor calde, din scheletul coloniilor de corali. Nefiind nici plantă și nici mineral, în vechime era folosit foarte rar în ritualuri. În schimb a fost utilizat în confecționarea de bijuterii, obiecte decorative, diademe, sculpturi și chiar ca mijloc de plată. 

Coralul este piatra națională a Marocului, fiind denumit și mărgean. Culoarea sa roșie îl înrudește cu sângele. Formele sale sunt chinuite.

Conform unei legende grecești, coralul s-ar fi ivit din sângele vărsat de Meduză, una dintre Gorgone. Capul tăiat de Perseu, s-ar fi transformat în mărgean, iar din sângele care țâșnea s-a născut Perseu. Totul pare coerent, dacă ne amintim că Meduza avea darul de a împietri pe cei care îi priveau capul.

La cei din vechime, coralul era folosit ca amuletă împotriva deochiului. Se consideră de asemenea că oprește hemoragiile, ca un coagulant și că alungă trăsnetul. 

Folosit în stare naturală de către bijutierii baroci ai Europei Centrale, în perioada dintre secolele XVI și XVIII, și asociat cu figurine din metal prețios, a dat naștere unei serii de monștri și de făpturi mitice, care întruchipează cele mai fantastice din domeniul imaginar.

Având o varietate mare de culori, coralul este de neprețuit pentru firile neatente. 

Ca amuletă se spune că devine calcaros atunci când în apropiere s-ar afla oameni bolnavi. Un inel sau un pandantiv cu coral poate fi purtat pentru a aduce sănătate și înțelepciune.

Jadul

Ca și aurul, jadul este încărcat cu yang, deci cu energie cosmică. Simbol al yang-ului, este înzestrat cu calități solare, indestructibile, imperiale. De aici și rolul însemnat pe care jadul l-a jucat în China antică.
 
Alchimistul Go-Hong spunea despre jad că: „În ordinea socială, jadul întruchipează ordinea și puterea; în medicină, este considerat drept panaceu și absorbit pentru a determina o regenerare a trupului; socotit o hrană a spiritelor și putând, conform credințelor taoiste, să asigure nemurirea, joacă un rol important în alchimie și practicile funerare. Dacă se introduce aur și jad în cele doua orificii ale cadavrului, va fi ferit de putreziciune.” 

Cele mai noi săpături au confirmat această idee prin faptul că prinții și seniorii dinastiei Han, erau înmormântați cu hainele lor împodobite cu perle, tecile confecționate din jad având rolul de a pune trupul la adăpost de descompunere.

Grație frumuseții sale, jadul a devenit emblema perfecțiunii, a celor cinci virtuți transcendentale: bunăvoința, sinceritate, transparența, imuabilitate și puritate. După Tratatul Liji, jadul a devenit emblemă a celor mai multe calități morale precum bunătate, prudență, dreptate, armonie, sinceritate, bună-credință. 



Jadul se găsește din belșug în locurile unde își petrec timpul Nemuritorii. Ca elixir de viață lungă, se consuma sub formă de praf lichefiat sau amestecat cu rouă și adunat într-o cupă de jad. Anumite obiecte, așezate în mormânt și acoperite cu caractere de jad, permit mortului să se nască din nou.

Similar cu celelalte pietre vindecătoare și energizante, în America Centrală, piatra de jad simbolizează sufletul, spiritul, inima sau sâmburele unei ființe și, prin analogie este asimilată cu osul. În Mexic se găsește obiceiul de a pune o piatră de jad în gura celor morți. 

În civilizația La Venta mobilierul funerar era format din obiecte de jad. În perioada clasică mezzo-americană, preoții aduceau ca ofrandă zeului ploilor și al hranei apă prețioasă conținând bucățele minuscule sau praf de jad. 

De-a lungul istoriei, magicienii au utilizat jadul ca protecție contra vrăjilor și posesiunii demonice. Prin urmare, jadul este considerat a fi unul dintre cele mai bune mijloace de apărare cunoscute de omenire. Oculiștii moderni afirmă că un pandantiv de jad poate fi purtat în acest scop și că un inel alungă depresia și necazurile.

Jais

Poate cea mai puternică dintre amuletele cunoscute, jaisul ocupă un loc central în legendele multor civilizații. În Grecia Antică, ocultiștii credeau că era o substanță sacră, iar în Asia era considerată bijuteria favorită a zeilor. Legendele medievale creditează amuletele de jais cu puteri supranaturale. Persoana care le poartă ar putea, se spune, să obțină controlul asupra elementelor naturale – foc, aer, pământ și apă. 

În bazinul mediteranean (Egipt sau Italia) și în Suedia, amuleta de jais, ca și cea de mărgean (coral), ocrotea de deochi. În insulele Britanice, jaisul îndepărta furtunile, demonii, otrăvurile, bolile trimise de vrăjitori și mușcăturile de șarpe. Pentru a-și asigura paza cât lipseau bărbații lor de acasă, femeile irlandeze ardeau jais, un bitum foarte inflamabil. 

În toate cazurile, jaisul, piatra neagră și lucioasă, intervine ca simbol ocrotitor, păzind de toate vrăjile nevăzute. 

Pietre vindecătoare și energizante - Lapis Lazuli

Lapis Lazuli

Deși nu este una dintre principalele pietre vindecătoare și energizante, piatra de Lapis Lazuli a fost multă vreme prețuită pentru capacitatea ei de a purifica creierul și corpul de toxine și de a stimula abilitățile extrasenzoriale.

La unele civilizații piatra Lapis Lazuli este simbol al cerului și al zeiței Venus, fiind una dintre cele mai fascinante pietre semiprețioase. Culoarea albastră jucând un rol atât de important pentru multe popoare, ea a fost folosită nu întâmplator pe drapele. Deși există multe minerale care au o culoare de albastru spre verde, doar Lapis Lazuli oferă spectacolul inegalabil al unui albastru profund.

În Mesopotamia, la sassanizi cât și în America precolumbiană, piatra Lapis Lazuli este simbolul cosmic al nopții stelare. Este important de subliniat că în Africa se acordă de asemenea o valoare excepțională pietrelor artificiale de culoare albastră. Este fără îndoială că simbolismul și valoarea religioasa ale acestor pietre își găsesc explicația în ideea forței sacre cu care se împărtășesc în virtutea culorii lor cerești. 

În tot Orientul musulman, piatra albastră este un talisman împotriva deochiului. Acest talisman este purtat de copii agățat de gât, dar și caii sunt împodobiți, din aceleași motive, cu coliere din pietre albastre.


Surse

  1. Jean Chevalier și Alain Gheerbrant – „Dictionar de simboluri.” Publicat de Editura Artemis, București, 1995.
  2. Brad Steiger si Sherry Hansen Steiger – „Enciclopedia Gale a fenomenelor neobișnuite și inexplicabile.” Publicat de Editura ALL, București, 2011.
  3. Richard Cavendish – „The Black Art.” Publicat de Editura Capricorn Books, New York, 1968.
  4. George Frederick Kunz – „The Mystical Lore of Precious Stones.” Publicat de Editura Borgo Press, San Bernardino, California, 1986.
  5. Barbara Walker – „The Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects.” Publicat de Editura Castle Books, Edison, N.J., 1988.
  6. Patti Wigington – „Magical Crystals and Gemstones.” Text preluat la data de 17 iulie 2019.
  7. „About Gemstones” – energymuse.com. Text preluat la data de 17 iulie 2019.
You might also like

More Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.
You need to agree with the terms to proceed

Meniu