11 cele mai mortale pandemii din istorie

Unele dintre cele mai mortale pandemii din istorie au provocat căderea imperiilor, moartea a zeci de milioane de oameni, recesiune economică și sărăcie.

La începutul lunii aprilie 2020, când valul de infectări cu COVID-19 îngrijora deja cercetătorii din întreaga lume, economistul și psihologul laureat al Premiului Nobel, Daniel Kahneman, a declarat într-un interviu pentru publicația New Yorker:

Acesta este un eveniment exponențial. Adică vedem că infectările se dublează la fiecare două, trei, patru zile, iar oamenii – inclusiv eu – nu par să fie capabili să înțeleagă corect această creștere exponențială.

La acel moment, numărul de decese la nivel global confirmat din cauza COVID-19 era de 80.000. 

Până la această dată, SARS-CoV-2 a provocat, potrivit estimărilor oficiale, peste 5 milioane de morți în întreaga lume, dar unele surse credibile situează numărul real al deceselor provocate de pandemia de SARS-CoV-2 la aproximativ 17 milioane. 

Indiferent dacă vorbim despre numărul oficial de decese sau de numărul înaintat de sursele credibile, SARS-CoV-2 ocupă cu siguranță un loc în top 11 cele mai mortale pandemii din istorie.

11. Cele mai mortale pandemii din istorie - A șasea pandemie de holeră (1910-1911)

Pe locul 11 în top cele mai mortale pandemii din istorie regăsim cea de-a șasea pandemie de holeră din 1910-1911.

La fel ca și în cazul celor cinci pandemii de holera care au precedat-o, reapariția virusului mortal din 1910 a provocat moartea unui număr uriaș de persoane în India, peste 800.000, înainte de a se răspândi în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Europa de Est și Rusia. 

La sfârșitul lui 1911, pandemia a ajuns și în Statele Unite însă autoritățile americane din domeniul sănătății erau pregătite și au acționat rapid la izolarea și carantinarea persoanele infectate. Acest răspuns a limitat răspândirea bolii în Statele Unite, unde au fost raportate doar 11 decese. 

Din 1911 și până în prezent, cazurile de holeră înregistrate la nivel mondial au scăzut semnificativ, însă maladia continuă să facă numeroase victime și astăzi în India și unele țări de pe continentul African.

10. Cele mai mortale pandemii din istorie - Pandemia de gripă (1889-1890)

Pandemia de gripă de la sfârșitul secolului al XIX-lea ocupă locul 10 în top cele mai mortale pandemii din istorie. 

Numită în primă fază „gripa asiatică” sau „gripa rusă”, s-a crezut inițial că a fost provocată de același virus gripal A, subtip H2N2, care a provocat și pandemia de gripă asiatică din 1956-1958. Descoperirile recente au arătat însă că vinovat pentru moartea a peste 1.000.000 de oameni între 1889 și 1890 a fost virusul gripal A, subtip H3N8. 

Primele cazuri au fost observate în mai 1889, în trei localități aflate la mare depărtare una de cealaltă – Bukhara (Turkestan) în Asia Centrală, Athabasca în nord-vestul Canadei și Groenlanda. Dar creșterea rapidă a populației din secolul al XIX-lea, în special în zonele urbane, a facilitat răspândirea virusului gripal, astfel încât focare au început să fie raportate peste tot pe glob. 

Deși pandemia de gripă din 1889-1890 a fost prima pandemie adevărată din epoca bacteriologiei, iar oamenii de știință au putut studia și învăța multe despre modalitățile de răspândire a virusului, dar și despre cum să dezvolte tratamente mai eficiente, pandemia a luat viața a peste 1.000.000 de persoane.

9. Cele mai mortale pandemii din istorie - Gripa asiatică (1956-1958)

Gripa asiatică care s-a răspândit între 1956 și 1958 ocupă poziția 9 în top cele mai mortale pandemii din istorie. 

Pandemia de gripă asiatică, care a durat până în 1958, s-a datorat unui virus gripal A, de subtip H2N2. Acesta a apărut pentru prima dată în China, de unde și denumirea pandemiei. 

Pe parcursul celor doi ani în care virusul a fost activ, acesta a „călătorit” din provincia chineză Guizhou până în Singapore, Hong Kong și Statele Unite. 

Estimările privind numărul deceselor cauzate de gripa asiatică variază în funcție de sursă, dar Organizația Mondială a Sănătății situează numărul final la aproximativ 2.000.000, dintre care 69.800 doar în SUA.

8. Cele mai mortale pandemii din istorie - Ciuma Antonină (165-189)

Ciuma Antonină, prima mare pandemie a Antichității, ocupă locul 8 în top cele mai mortale pandemii din istorie.

Cunoscută și sub numele de „Ciuma lui Galen”, Ciuma Antonină a fost una dintre primele evenimentele epidemiologice ale Antichității, despre care s-au păstrat numeroase documente scrise. 

Ciuma Antonină, care se crede că ar fi fost adusă din Orient în Europa de soldații romani care se întorceau din campania militară din Mesopotamia, a afectat Asia Mică, Egiptul, Grecia și Italia, ucigând, conform surselor, aproximativ 30% din populația unor regiuni ale Imperiului Roman și până la 5.000.000 de oameni în total. 

Nu se cunoaște natura exactă a bolii, dar cei mai mulți epidemiologi moderni o identifică, după simptomele descrise în textele antice descoperite, cu variola, nu cu ciuma propriu-zisă.

7. Cele mai mortale pandemii din istorie - A treia pandemie de ciumă (1855-1959)

Locul 7 în top cele mai mortale pandemii din istorie este ocupat de cea de-a treia pandemie de ciumă, care a făcut ravagii timp de aproape un secol, între 1855 și 1959.

În 1855, virusul ciumei bubonice a reapărut în Yunnan, China și s-a răspândit rapid în orașele port Guangzhou și Hong Kong. Nu a trecut mult și primele focare de ciumă bubonică au fost depistate în San Francisco, Statele Unite. 

Până în 1959, când răspândirea bolii a fost stopată, epidemia de ciumă omorâse deja aproximativ 12.000.000 de oameni din întreaga lume. 

Dar, pe cât de distrugătoare, cea mai recentă epidemie de ciumă a dat posibilitatea cercetătorilor să izoleze și să studieze, pentru prima dată în istorie, bacteria răspunzătoare pentru cumplita maladie – Yersinia pestis. 

Astfel, oamenii de știință au descoperit că bacteria nu se răspândea pe calea aerului (așa cum s-a crezut până atunci), ci prin intermediul puricilor de pe șobolani, care infectau oamenii după ce gazdele lor inițiale mureau. Măsurile de protecție luate împotriva șobolanilor, dar și apariția unor insecticide puternice, au limitat semnificativ răspândirea bacteriei.

Mai apoi, descoperirea primelor tratamente eficiente împotriva ciumei bubonice (sulfonamida în 1930 și streptomicina în 1947) au făcut ca, cel mai probabil, a treia pandemie de ciumă dintre 1855 și 1959 să fi fost ultima de acest gen din istorie.

6. Cele mai mortale pandemii din istorie - COVID-19 (2020-prezent)

Pe locul 6 în top cele mai mortale pandemii din istorie regăsim epidemia de COVID-19.

În decembrie 2019, autoritățile chineze au raportat o serie de cazuri neobișnuite de pneumonie apărute în provincia Wuhan. În primă fază, oficialii din domeniul sănătății au oferit asigurări că noul coronavirus nu este transmisibil la om. 

Acest lucru s-a dovedit a fi fals.

Au urmat o serie de declarații contradictorii, inclusiv ideea conform căreia SARS-CoV-2 ar fi totuși transmisibil la oameni, însă transmisia este una extrem de limitata (nu se făcea pe cale aeriană), iar purtarea măștii nu ar ajuta cu nimic. 

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după multe bâlbe și întârzieri nejustificate, a declarat COVID-19 o urgență sanitară globală. Era însă prea târziu. Virusul se răspândise deja în 114 țări iar panica se instaurase deja.

Răspunsul autorităților, în frunte cu OMS, la criza sanitară care se întrevedea, a fost unul haotic. 

Lipsa unei strategii globale care să permita un răspuns unitar în cazul unei urgențe precum pandemia de COVID-19 a permis virusului să sufere numeroase mutații și să omoare între 7.000.000 (estimări oficiale) și 25.000.000 (estimări din surse credibile, probabil mult mai apropiate de cifra reală) de oameni în întreaga lume.

Pe lângă costul de vieți omenești, COVID-19 a provocat și o criză globală caracterizată prin perturbări sociale și economice, adâncirea inegalității globale și un impact psihologic semnificativ asupra lucrătorilor din domeniul sănătății.

5. Cele mai mortale pandemii din istorie - HIV/SIDA (1981-prezent)

Pandemia de HIV/SIDA ocupă poziția 5 în top cele mai mortale pandemii din istorie.

Este posibil ca virusul HIV să fi trecut de la cimpanzei la oameni în jurul anului 1920, în Republica Democratică Congo, în urma contactului direct cu sângele unui cimpanzeu infectat. 

Virusul s-a răspândit mai mult sau mai puțin nedetectat până în 1981, când în rândul homosexualilor din Statele Unite au fost observată o creștere a infecțiilor cu o pneumonie virulentă și un tip rar de cancer numit Sarcomul Kaposi. 

Până la sfârșitul anului, fuseseră deja raportate 270 de cazuri, dintre care 121 de decese.

Însă, potrivit teoriilor și estimărilor oferite de agențiile de sănătate americane, virusul HIV se răspândise deja în zeci de țări de pe toate continentele, infectând între 100.000 și 300.000 de oameni. 

Până în 1987, când OMS a lansat Programul global privind SIDA, se estimează că până la 10.000.000 de oameni din întreaga lume trăiau cu HIV. 

Astăzi, în ciuda progreselor masive în tratamentul și managementul HIV, boala rămâne incurabilă. Numărul persoanelor infectate se ridică la aproximativ 38.000.000, mai mult de două treimi dintre aceștia trăind în Africa Subsahariană. 

UNAIDS estimează că 41.100.000 milioane de oameni au murit din cauza SIDA, dar cu tratamente tot mai avansate și acces echitabil la medicamente, decesele anuale asociate cu virusul HIV au scăzut cu 47% din 2010.

4. Cele mai mortale pandemii din istorie - Ciuma lui Justinian (541-549)

Ciuma lui Justinian care a făcut ravagii în Europa între 541 și 549 ocupă locul 4 în top cele mai mortale pandemii din istorie.

Pandemia – despre care acum se știe că a fost cauzată de ciuma bubonică – a ajuns în Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, în anul 541 d.Hr. Boala a fost curând scăpată de sub control, ajungând să ucidă aproximativ 10.000 de oameni în fiecare zi. 

Cadavrele împânzeau spațiile publice, stivuite în grămezi uriașe și emanând un miros insuportabil. A fost primul focar major de ciumă bubonică pe care l-a văzut lumea, boala extinzându-se rapid în Egipt, zona Mediteranei, Europa de Nord și Peninsula Arabică. 

Texte din acea perioadă, descoperite recent, sugerează că Ciuma lui Justinian a ucis între 30 și 50.000.000 de oameni și a avut un impact semnificativ asupra lumii medievale timpurii.

3. Cele mai mortale pandemii din istorie - Marea Moarte (1520-1600)

Poziția 3 în top cele mai mortale pandemii din istorie aparține unei alte pandemii devastatoare, cunoscută sub denumirea de Marea Moarte.

Variola a fost un flagel istoric care, timp de sute de ani, a ucis milioane de europeni. Până la 60% din cei infectați pierdeau lupta cu boala, dar cei care supraviețuiau dezvoltau imunitate. 

Însă nu același lucru se putea spune și despre indigenii precolumbieni din America de Sud. Atunci când conquistadorii europeni au debarcat pe teritoriul Mexicului de astăzi, în aprilie 1520, aceștia au adus și cumplita boală. 

Focarul generat de primul contact al precolumbienilor cu boala a fost catastrofal. Și avea să fie doar începutul. 

Timp de decenii, focarele de variolă s-au răspândit în întreaga Americă de Sud. Cine nu murea de variolă era ucis de virusul gripal (adus tot de exploratorii europeni) sau de epidemia de rujeolă care a urmat imediat după. 

Între 25 și 56.000.000 de oameni au murit, adică aproximativ 90% din populația indigenă. Marile civilizații ale Americii de Sud și culturile lor au fost eliminate brusc, netezind astfel calea pentru colonizarea europeană. 

„Marea Moarte” a avut un impact planetar: cercetătorii cred că abandonarea masivă a terenurilor agricole datorită valului de infecții și numărului enorm de morți ar fi condus la o răcire a climatului global în anii 1600.

2. Cele mai mortale pandemii din istorie - Gripa spaniolă (1918-1920)

Pandemia de gripă spaniolă ocupă locul 2 în top cele mai mortale pandemii, fiind de altfel și unul dintre cele mai catastrofale evenimente din istoria omenirii. 

La cinci zile după ce virusul gripal a ajuns în Brevig, un mic sat îndepărtat din Alaska, 90% din comunitate era moartă. În Philadelphia, preoții strângeau cadavre în căruțe trase de cai. În unele zone ale Indiei, numărul de morți era atât de mare încât cadavrele erau lăsate pradă șacalilor.

Virusul a ajuns în Bombay în iunie 1918, fiind purtat de soldații care se întorceau de pe câmpurile de luptă din Primul Război Mondial. Până la finalul anului, gripa omorâse deja 18.500.000 de oameni în Asia de Sud.

Freetown, Sierra Leone, a pierdut 4% din populație în mai puțin de trei săptămâni. Persia a pierdut aproximativ 22% din populație. Între 50 și 100 de milioane de oameni din întreaga lume au murit în urma pandemiei de gripă spaniolă.

Spre deosebire de COVID-19, care este cel mai mortal pentru persoanele în vârstă, jumătate dintre victimele gripei spaniole au fost tineri – între 20 și 30 de ani. De fapt, în cartea sa The Great Influenza, istoricul John M. Barry estimează că aproximativ 10% din populația tânără a globului a fost nimicită de virusul gripal. 

Efectele economice au fost și ele devastatoare. În SUA, producția a scăzut cu 50%. Lipsa de forță de muncă a făcut ca majoritatea terenurilor agricole cultivate ale Africii să fie abandonate, ceea ce a condus la foamete și revolte.

În India, stăpânii britanici au rămas fără slujitori în palatele lor grandioase, lucru care i-a făcut vulnerabili în fața curentului revoluționar care, în cele din urmă, avea să conducă la o revoluție sângeroasă în urma căreia India și-a recâștigat independența.

1. Cele mai mortale pandemii din istorie - Moartea Neagră (1334-1353)

Pe primul loc în top cele mai mortale pandemii din istorie avem cea de-a doua pandemie de ciumă bubonică. 

Denumită și „Moartea Neagră”, pandemia a făcut ravagii între 1334 și 1353 în China, India, Siria, Mesopotamia și Europa.

Primul focar de ciumă bubonică a apărut în nord-estul Chinei, ucigând aproximativ 5.000.000 de oameni în decurs de doar câteva săptămâni. Apoi, „Moartea Neagră” a călătorit spre vest unde, în 1346 a lovit portul comercial Kaffa (astăzi Feodosiya, Crimeea) de la Marea Neagră. 

Navele care plecau din port transportau mărfuri în întreaga Europa. Însă, pe lângă încărcăturile valoroase, acestea au mai transportat și sobolani, purtători ai bolii. 

În octombrie 1347, 12 nave comerciale au acostat în Messina, în Sicilia. Peste 90% dintre marinarii de la bord erau morți. Când autoritățile portuare au realizat pericolul, era deja prea târziu. Moartea Neagră ajunsese în Europa. 

Din Sicilia, boala s-a răspândit în Africa de Nord, Italia continentală, Spania și Franța (1348); și Austria, Ungaria, Elveția, Germania și Țările de Jos (1349). 

O navă plecată din Calais a transportat ciuma în portul Melcombe Regis, Dorset, în august 1348. De aici, maladia s-a răspândit cu repeziciune până în Bristol, iar apoi în toate comitatele din sud-vestul Angliei. Londra a fost devastată între februarie și mai 1349, aproximativ 60% din populația orașului murind în decurs de doar câteva luni

În următorii ani, „Moartea Neagră” a continuat să facă ravagii în Europa, omorând aproape jumătate din populația continentului – aproximativ 200.000.000 de oameni.