Iată ce spune Yami Kamui-Krueger despre propria sa lucrare, Supranaturalul dezvăluit:
Lumea e o carte care se lasă citită atâta timp cât există cineva dispus să îi răsfoiască paginile. Volumul de față se constituie într-o încercare de a prezenta și de a explica o parte din subiectele controversate din domeniul supranaturalului cu gândul de a îndepărta măcar câteva din nelămuririle și prejudecățile care le înconjoară.
Detalii
Titlu în limba română: Supranaturalul dezvăluit
Autor: Yami Kamui-Krueger
Pagini: 304
Dimensiune: 13.0×20.0 cm
Editura: Vestala
Data apariției: – 2013 (în România)
Categoria: Demonologie, Paranormal
Recenzie carte - „Supranaturalul dezvăluit”
Iată despre ce puteți citi în cartea Supranaturalul dezvăluit.
De exemplu o istorioară despre Sfântul Anton. Acesta era absolut intrigat de existenţa răului, așa că a decis să i se adreseze șefului diavolilor printr-o scrisoare, prin care l-a rugat să nu mai chinuie sufletele oamenilor şi să înceteze lucrarea răului.
După ce a scris-o, Sfântul Anton a urcat pe un vulcan fumegând şi a aruncat-o în craterul acestuia. Acest gest al Sfântului Anton a revoltat Inchiziția care l-a arestat. În ziua procesului, sala de judecată a început să fie zguduită de un cutremur şi o gaură uriașă a apărut în centrul ei.
Se spune că din ea apărut însuși Satana cu scrisoarea de răspuns în mînă. După ce marele Tartor s-a făcut nevăzut s-a constatat că toţi inchizitorii care se aflau acolo muriseră subit. Dar scrisoarea a rămas şi se spune că ar exista în arhivele secrete ale Vaticanului.
Ce conţinea, oare, acel document prin care Diavolul i-a răspuns Sfântului Anton? Citiți cartea și veți afla!
Mai puteți citi despre miraculoasele oglinzi. Oglinzile au fost folosite de-a lungul timpului în artă ca simboluri ale infinitului şi ale iluziei.
Oglinzile reflectă și o realitate alternativă. Diferite superstiții spun că la lumina lumânării, o oglindă va reflecta tot ce se află în cameră, chiar și spiritele celor decedați care se află prin preajmă. Aceste spirite practic sunt captive și nu pot scăpa decât dacă oglinda care le reflectă este spartă.
De aceea, atunci când o oglindă cade de pe un perete aparent fără motiv, se spune că spiritul care o bântuie încearcă să evadeze.
Unele superstiţii spun că oglinzile au fost inventate de Diavol pentru a deruta spiritele celor morţi ca acestea să rămână blocate în realitatea alternativă din oglindă și să nu mai ajungă în lumea cealaltă.
În tradiţiile Voodoo, se spune că oglinzile așezate în bucătărie hrănesc fantomele. Explicaţia este că fantomele pot mânca varianta reflectată a mâncărurilor de pe masa din faţa oglinzii, lucru care le menţine mulţumite şi împăcate.
În ritualurile Voodoo se dădeau astfel de „mese” spiritelor pentru a le calma sau pentru a le ruga ceva. Tot în tradiţia Voodoo, fantomele care bântuie o casă deranjând locatarii, pot fi capturate şi închise în sticle speciale sau în nişte oglinzi mari. Astfel, aceste spirite nu mai pot bântui decât lumea care este reflectată în oglinda în care sunt prinse.
În cartea Supranaturalul dezvăluit puteți afla dacă aveți oglinzi bântuite și ce trebuie să faceți ca să le curățați în caz că sunt.
Cele mai interesante capitole din „Supranaturalul dezvăluit”
Printre multe alte subiecte, lucrarea Supranaturalul dezvăluit, are un capitol întreg dedicat exorcismului. Acest capitol se numește: Războiul spiritelor rătăcitoare.
Yami Kamui-Krueger face și o scurtă expunere a modului prin care reprezentanţii unor religii au încercat să elibereze un om posedat. În Atharva Veda, un fel de echivalent al scripturilor la hinduși, este menţionată o practică exorcistă bazată pe repetarea succesivă a unor mantre şi realizarea unor ritualuri denumite Yajna.
Acestea sunt ceremonii ce constau în dăruirea de ofrande prin care se încearcă înduplecarea entităţilor lumii nevăzute. În cadrul ceremonialului, hinduşii obişnuiesc să recite pasaje din Bhagavat Purana şi să invoce numele lui Narasimha (zeul susţinător al Universului).
Aceştia cred în existenţa fantomelor şi a unor spirite confuze care bântuie lumea şi încearcă să le elibereze prin recitarea unor pasaje din Bhagavad Gita.
Islamiștii spun că posedarea poate fi produsă de vrăji sau de djinni. În astfel de cazuri, ei cer ajutorul lui Allah, recitând pasaje specifice din Coran. În cazul posedărilor cauzate de djinni, se fac rugăciunile zilnice numite Adhan.
Celor care experimentează stări acute de frică, Islamul le recomandă lecturarea, cu voce tare, a ultimelor trei „sura” (capitole) din Coran.
Iudaismul consideră că ritualul exorcizarii este destinat a-i linişti nu numai pe posedaţi, ci şi pe acele spirite care-i bântuie. În iudaism, exorcismul nu poate fi practicat de orice rabin, ci doar de rabinii iniţiaţi în misterele Kabbalei, în prezenţa unui grup de zece bărbaţi, numiţi minyan.
Aceşti bărbaţi înconjoară posedatul şi îi spun psalmul 91 de trei ori. Apoi rabinul suflă într-un corn numit shofar. Se crede că sunetul acestuia diminuează legătura care creează dependenţa victimei de spiritul care o subjugă.
Apoi, bărbaţii recită rugăciuni, în timp ce rabinul se adresează entităţii cu scopul de a părăsi trupul victimei şi de a-şi găsi liniştea.
În opinia lui Yami Kamui-Krueger, Japonia reprezintă un caz unic sub aspectul procedeelor de exorcizare, datorită mozaicului religios al zonei: șintoism, budism, taoism și confucianism.
Ceremonia de eliberare a unor oameni de duhuri rele este oficiată de către un ascet, ale cărui puteri sunt combinate cu cele ale mediumului. Au apărut astfel două metode principale de exorcism.
Prin prima metodă japoneză de exorcizare se identifică spiritul malefic care posedeaza omul și alungarea acestui spirit de către un ascet care nu apelează la alte ajutoare. Iar a doua metodă, un pic mai veche și mai delicată, prin care se transferă spiritul malefic din corpul posedatului în alt corp care trebuie să aibă calități de medium.
Asceții apelează la o practică numită „o-shirabe”, prin care încearcă să aibă un dialog cu acea entitate malefică, și să o convingă să părăsească trupul luat în stăpânire.
Cei care conduc această practică de exorcizare trebuie să se pregătească în avans cu 100 de zile și să treacă diverse ritualuri de purificare.
Ce este interesant, e că japonezii cred că, după exorcizare, spiritele malefice alungate trebuie să fie transformate în spirite proteguitoare și încadrate în altarul familiei celui care a fost posedat. Fiinde venerate, ele vor fi mulțumite și chiar vor putea oferi protecție familiei respective.
Pactul cu Diavolul
În Supranaturalul dezvăluit mai puteți citi și despre celebrul „pact cu Diavolul”.
Pactul cu Diavolul presupune un contract, în urma căruia individul îşi vinde sufletul demonului, în schimbul a diverse favoruri. Încheierea unui pact cu Diavolul implică o anumită ceremonie.
Pactul se încheie doar în anumite locuri, cu predilecție la răscruce de drumuri. De asemenea, există şi anumite ore asociate cu fiecare demon în parte. Astfel, nu doar locul trebuia ales pentru încheierea unui pact infernal, ci şi momentul zilei.
Unele lucrări demonologice scriu despre un contract realizat cu cerneală neagră sau roşie sau chiar cu sângele celui care a invocat demonul. Alte lucrări vorbesc despre întreţinerea unui contact sexual cu demonul invocat în vederea încheierii contractului sau despre sărutarea dosului demonului, care ar avea o a doua faţă cu gură.
