Cine este Asmodeus, regele tuturor demonilor?

Asmodeus este înfățișat, în primul rând, ca principalul antagonist în Cartea lui Tobit. El apare atât în legendele talmudice, cât și în numeroase texte din Coran, cele mai semnificative manifestări ale demonului fiind cele din timpul domniei regelui Solomon. 

Astfel, Asmodeus apare ca cel mai inteligent și rebel dintre toți demonii, el acționând ca lider al acestora. Acest statut corespunde cu descrierile demonului din textele religioase vechi, conform cărora Asmodeus este regele demonilor, analog cu Samael sau Satana.

În general, în majoritatea grimoarelor, Asmodeus este numele unui mare demon, fie unul dintre cei Nouă Regi ai Iadului, fie unul dintre cei Șapte Prinți ai Iadului. 

Cu toate acestea, s-a sugerat că „Asmodeus” este mai degrabă un titlu acordat demonului conducător din Iad, așa cum „faraon” era titlul acordat regelui Egiptului Antic. Prin urmare, fiecare rege al demonilor dobândește titlul de „Asmodeus”.

Cine este Asmodeus?

Asmodeus a fost identificat de-a lungul timpului cu o multitudine de entități. Numărul mare de nume și identități asociate cu acest demon poate provoca confuzie în ceea ce privește adevărata sa natură, abilitățile și planurile pe care demonul încearcă să le pună în aplicare. 

Printre cei identificați cu Asmodeus se numără: Hadad Rimon, Baal, Beelzebub, Abaddon, Ozymandias, Azrael, Azazel, Shamdon, Samael sau Satan.

O teorie sugerează că numele ebraic Ashmedai (Asmodeus) provine persana veche unde „Ashmadai” se traduce ca „demonul celor 7 furii”. Aceasta idee este însă respinsă de cercetătorii evrei, aceștia citând atât argumente lingvistice, cât și contextuale. 

Lexicografii evrei au sugerat că numele „Ashmedai” înseamnă, de fapt, „blestemat”, fiind un termen derivat din ebraica veche, însemnând „a fi exterminat”, „a fi distrus”, „a pustii”, „a blestema”. Astfel, prin pofida numelui, demonul poate fi identificat cu îngerul căzut Shamdon.

Însă această presupunere contravine textelor antice care fac referire la originile lui Asmodeus. În ciuda legendelor care susțin că Asmodeus a fost șarpele original care a sedus-o pe Eva în Paradis, rămân relatări contradictorii cu privire la concepția sa. 

Astfel, unele manuscrise și texte antice vorbesc despre Asmodeus ca despre un „demon din prima generație” (asemenea lui Lucifer). În altele este prezentat drept rezultatul uniunii dintre Samael și Lilith (Mama tuturor demonilor), dintre regele David și Igrat (un demon femeie), dintre Naama și fratele ei Tubal Cain, sau dintre Naamah și îngerul căzut Shamdon.

În Testamentul lui Solomon, el pretinde că este „născut dintr-o sămânță de înger și fiica omului”, identificându-l în consecință cu descendenții îngerilor căzuți, cunoscuți sub numele de Nephilim (sau „giganții” din Cartea lui Enoh 7:2 și Geneza 6:1-4). 

În demonologie, consoarta lui Asmodeus este Lilith, „Mama tuturor demonilor din Iad”.

Demonul desfrâului și al poftelor carnale

Cu toate că „Rege al Demonilor” este titlul său principal, Asmodeus mai apare și ca Regele Edom sau demonul poftei și al dorințelor carnale, protectorul homosexualilor și prințul răzbunării. În consecință, teologii creștini l-au identificat cu Abaddon/Apollyon din Cartea Apocalipsei, versetul 9:11.

The Lanterne of Light (trad. Lanterna Luminii), un tratat religios scris în 1409-1410 de John Wycliffe, îl prezintă pe Asmodeus drept demonul unuia dintre cele șapte păcate capitale – desfrânarea. Astfel, Asmodeus este un demon al discordiei conjugale, obiectivul său principal fiind acela de a distruge relațiile dintre soț și soție.

În plus el este un spirit al furiei care duce la posesie, gelozie și răzbunare; demonul jocurilor de noroc (așa cum apare în The Dictionnaire Infernal – trad. Dicționarul Infernal); al mofturilor și al tendințelor în modă (el inspiră moda grotescă, fără sens, ca afront adus stilului vestimentar simplu preferat de cei care îl slujesc pe Dumnezeu).

Când încearcă să-i corupă pe bărbați, Asmodeus se folosește de femei frumoase ca complici. Aceasta este, de altfel, una dintre cele mai mari puteri ale demonului – coruperea sexuală.

Cum arată Asmodeus

Asmodeus este un maestru metamorf care poate apărea sub orice înfățișare. 

În general, demonul este portretizat ca o creatură himerică cu trei capete – un cap de bărbat, unul de berbec și unul de taur, aripi și coada de șarpe și picioare de cocoș. Demonul scuipă foc pe nări și pe cele trei guri și se deplasează călare pe un dragon. 

În unele portrete el merge cu ajutorul a două cârje făcute din oase de om, sugerând că picioarele demonului ar suferi de o oarecare anomalie sau infirmitate. De altfel, toți îngerii rebeli care s-au ridicat împotriva lui Dumnezeu au suferit răni îngrozitoare în lupta lor cu arhanghelii. 

În urma acestor răni, trupurile demonilor au rămas acoperite cu cicatrici, ca o amintire a răscoalei lor împotriva Creatorului.

Putere și abilități

Pe lângă abilitățile de metamorf (schimbare a formei), Asmodeus este unul dintre cei mai duplicitari și fățarnici demoni din Iad. El cunoaște trecutul, prezentul și viitorul, secretele naturii și poate citi mințile muritorilor, aflându-le astfel cele mai întunecate secrete.  

Demonul este adesea invocat de practicanții artelor oculte pentru capacitatea sa de a indica locurile în care sunt ascunse comori sau obiecte cu mare valoare materială. El nu poate însă indica locația obiectelor sfinte, a relicvelor sau a artefactelor religioase.

Asmodeus poate însă manipula materia după bunul său plac – transmutarea metalelor și transmogrificarea oamenilor și a animalelor prin schimbarea formei. 

Așa cum este reliefat și în legendele regelui Solomon, Asmodeus este un mare maestru al lucrului în piatră și dispune de cunoștințe avansate (cu mult peste înțelegerea muritorilor de rând) de geometrie, aritmetică, astronomie și muzică. 

Este unul dintre cei mai învățați demoni, în trecut existând credința conform căreia toate marile colegii și școli ale lumii se aflau sub influența acestui demon, Asmodeus fiind adesea numit și „Marele Filosof”. 
Deși unul dintre cei mai puternici demoni din Iad, Asmodeus se teme de opozantul său direct, Sfântul Ioan Botezătorul, este supus de Inelul lui Solomon și lipsit de apărare împotriva arhanghelului Rafael.

Asmodeus în literatură

Asmodeus a fost menționat în numeroase lucrări clasice, inclusiv Regele Lear de William Shakespeare, Paradisul pierdut de John Milton și Faust de Johann Wolfgang von Goethe. 

Cu toate acestea, numele Asmodeus apare pentru prima dată ca „cel mai rău dintre demoni” în Cartea lui Tobit (scrisă în anul 250 î.Hr.). 

În text se povestește cum Asmodeus a poftit după o tânără nespus de frumoasă pe nume Sarah. Din gelozie, demonul i-a ucis, rând pe rând, pe toți cei șapte soți ai femeii, înainte de a se înfățișa văduvei sub chipul unui bărbat tânăr, ademenind-o pe aceasta să-și petreacă noaptea cu el. 

Drept pedeapsă, arhanghelul Rafael l-a legat și l-a aruncat pe demon înapoi în Iad.

În Testamentul lui Solomon (secolul I d.Hr.) spiritul demonic reapare ca „renumitul Asmodeus”, de data aceasta sub chipul unui sclav sfidător și semănător de discordie între soț și soție. 
Potrivit descrierii din Testamentul lui Solomon, „sclavul sfidător” era un bărbat neobișnuit de înalt, bine făcut, cu pielea palidă și un mers șchiopătat. Aceasta imagine sugerează o oarecare legătură cu imaginea copiilor rezultați din uniunea îngerilor căzuți cu femeile pământene, cunoscuți în Geneză și în Cartea lui Enoh sub numele de Nephilimi.

Războiul lui Asmodeus cu regele Solomon

În izvoarele iudaice, Asmodeus este menționat pentru prima dată ca „Ashmedai” în Talmud (secolul al II-lea d.Hr.), unde este prezentat drept „regele demonilor”. 

Cea mai celebră legendă talmudică despre Asmodeus este cea a luptei sale cu regele Solomon, fiul regelui David. 

Legenda începe cu Solomon care era în căutarea legendarului și enigmaticului shamir, un obiect sacru cu puteri nemărginite. Potrivit mitului, doar cu ajutorul acestui artefact misterios regele ar fi putut finaliza construcția marelui său templu, o clădire impunătoare din sute de mii de blocuri de piatră și marmură. 

Căutarea shamir-ului îl aduce pe Solomon față în față cu Asmodeus. Demonul este înlănțuit și forțat să dezvăluie locul în care se afla legendarul obiect. Mai apoi, Solomon închide spiritul necurat în templu, până la finalizarea construcției.

Legenda talmudică pare să întărească ideea conform căreia Asmodeus este un meșter zidar desăvârșit. Solomon este destinat să ridice templul și are nevoie de un artefact care să-l ajute să taie și să cioplească piatra „fără a produce niciun zgomot”. 

După ce consilierii săi personali îl informează că Moise a fost în posesia unui astfel de artefact, cunoscut sub numele de shamir, regele decide să afle, cu orice preț, locația misteriosului obiect.

Cum nici unul dintre manuscrisele din marea sa bibliotecă nu dezvaluia locul în care se afla shamir-ul, Solomon apelează la cunoștințele demonilor. Aceștia îi mărturisesc că regele lor, Asmodeus, este singurul care cunoaște locul în care se afla unealta căutată. 

Asmodeus se ascundea pe fundul unei gropi întunecate în interiorul unui munte. De aici duhul necurat studia secretele științelor (matematica, chimia, științele naturii, biologia). 

Fiind un mare învățat, Asmodeus avea o previziune exactă asupra sorții tuturor ființelor umane, cunoștințe care îl determinau, în unele cazuri, să acționeze în moduri aparent inexplicabile.

De câte ori demonul își părăsea ascunzătoarea, groapa era umplută cu apă, apoi acoperită cu o stâncă masivă și, într-un final, sigilată cu sigiliul lui Asmodeus.Când revenea, diavolul verifica cu atenție dacă nu cumva sigiliul său fusese rupt, apoi ridica stânca și bea toata apa din grotă.

În ciuda locației îndepărtate și bine protejate în care se ascundea diavolul, regele orchestrează o expediție militară care duce la capturarea spiritului necurat. Se spune că, pentru a se ascunde de privirea atotpătrunzătoare a demonului, Solomon s-a folosit de puterea inelului său magic.

Odată capturat, demonul este nevoit să dezvăluie locul în care se afla obiectul căutat, iar regele obține shamir-ul, pe care îl folosește pentru a-și ridica impunatorul templul. În tot acest timp, Asmodeus a rămas închis într-una din camerele templului, plănuind în permanență o strategie prin care să-și recapete libertatea.

După finalizarea construcției, folosindu-se de tertipurile sale, diavolul îl convinge pe Solomon să-l elibereze și să-i dea Inelul Puterii, promițându-i în schimb mai multe artefacte, la fel de puternice precum shamir-ul. 

Văzându-se liber și în posesia inelului magic care i-ar fi putut dezvălui adevărată identitate, Asmodeus s-a preschimbat, luând înfățișarea regelui, în timp ce pe Solomon însuși l-a făcut de nerecunoscut. Apoi, la porunca impostorului, adevăratul rege a fost izgonit din regat de proprii săi supuși, nebănuitori la ceea ce se întâmpla. 

Demonul s-a așezat apoi pe tronul lui Solomon, fiul lui David, fără ca nimeni să bănuiască adevărata sa identitate.

Ashmedai i-a spus:

Ia de pe mine lanțul gravat cu numele lui Dumnezeu și dă-mi inelul tău cu numele lui Dumnezeu gravat pe el și-ți voi arăta puterea mea. Solomon a luat lanțul de pe el și i-a dat inelul. Ashmedai a înghițit inelul și a crescut până când a pus o aripă în cer și o aripă pe pământ. Apoi, l-a aruncat pe Solomon pe o distanță de o mie de leghe.

Exilat, fiul lui David s-a trezit un proscris. După ani în care a rătăcit prin lume, a găsit în cele din urmă drumul înapoi la Ierusalim. 

Aici a adunat în jurul său un mic grup de credincioși pe care i-a convins de adevărata sa identitate și cărora le-a dezvăluit înșelăciunea demonului. 

Cum zvonurile despre un presupus rege Solomon care agita spiritele în oraș au ajuns până la urechile foștilor săi consilieri, o investigație a fost demarată în secret. 

Astfel s-a aflat că presupusul rege, impostorul, le agresate sexual, în perioada menstruatiei, pe cele șapte soții ale lui Solomon. Mai mult decât atât, falsul rege încercase să o convingă pe Batșeba (Bathsheba), soția regelui David și mama lui Solomon, să întrețină relații sexuale cu el:

Reginele au continuat să discute despre comportamentul regelui. Și el le cerea, reginelor, să se angajeze în relații sexuale atunci când au menstruație. Și el de asemenea ceruse ca Bathsheba, mama sa, să aibă relații sexuale cu el. Când au auzit asta, Sinedriul a înțeles că regele era un impostor. L-au adus apoi pe adevăratul rege, i-au dat un inel și lanțul pe care era sculptat numele lui Dumnezeu. Când Solomon a intrat, Ashmedai l-a văzut și a fugit.