14 curiozități despre Soare

Strămoșii noștri știau că Soarele este un element vital pentru cea mai mare parte a vieții de pe Pământ. Fără energia furnizată de lumina soarelui, vegetația nu poate crește, iar fără vegetație animalele nu au o sursă de hrană. 

În timp, am aflat mai multe despre cea mai apropiată stea de noi, înțelegând astfel cât de puternică este influența exercitată de Soare asupra întregului sistem solar.

Iată așadar 16 curiozități despre Soare.

1. Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ

Soarele este o uriașă minge de plasmă, în interiorul căreia au loc reacții termonucleare. Se află la o distanță de aproape 150.000.000 km de noi, fiind astfel cea mai apropiată stea de Pământ.

Soarele este o stea de clasă G aflată pe la jumătatea ciclului sale de viață. Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.506°C. Din acest motiv, spectrul radiației sale este aproape alb iar culoarea gălbuie pe care o observăm noi apare atunci când razele sale trec prin atmosfera Pământului.

Distribuția stelelor de diferite dimensiuni nu este uniformă în univers. Prin urmare, Soarele este mai mare decât 90% dintre stelele din vecinătatea sa.

Tabelul planetelor din sistemul solar, al distanței planetelor față de Soare și a duratei unui an comparativ cu anul astronomic al Pământului. 

2. Curiozități despre Soare - Elementul Heliu și-a primit numele de la Soare

Curiozități despre Soare – când oamenii de știință au încercat, pentru prima dată, să determine compoziția chimică a Soarelui, analizând spectrul său, au observat radiații produse de un element necunoscut la acea vreme. Inițial s-a crezut că elementul misterios se găsește doar în Soare, așa ca a fost numit după zeul grec al Soarelui – Helios.

Elementul Heliu a fost găsit ulterior și pe Pământ, dar numele a rămas.

Heliul constituie aproximativ 25% din masa totala a Soarelui. Restul este reprezentat de Hidrogen (73%) și alte elemente grele (2%)

3. Masa Soarelui este de 500 de ori mai mare decât cea a tuturor planetelor din jurul lui

Curiozități despre Soare – soarele reprezintă 99,866% din întreaga masă a sistemului solar, adică de 500 de ori mai mult decât masa tuturor planetelor, meteoriților, asteroizilor și a celorlalte corpuri cerești din sistemul nostru solar. Până și masa uriașului Jupiter nu reprezintă decât o miime din masa Soarelui.

În ceea ce privește Pământul, acesta este de aproximativ 333.000 de ori mai „ușor” decât Soarele. De fapt, steaua este atât de mare încât în interiorul ei ar putea încăpea, fără probleme, 1.300.000 de planete de dimensiunea Pământului. 

4. Curiozități despre Soare - Corona este foarte fierbinte

Curiozități despre Soare – corona solară (cunoscută popular sub denumirea de „coroana solară”) este partea atmosferei Soarelui situată dincolo de cromosferă și care se întinde în spațiul cosmic pe mai multe milioane de kilometri. 

Corona solară este una dintre cele mai fierbinți zone ale astrului, temperatura din interiorul coronei solare variind între 1.000.000 și 2.000.000°C. Dar există chiar și puncte mult mai fierbinți, a căror temperatură poate atinge 20.000.000°C.

Corona solară poate fi observată cu ochiul liber de pe Pământ, în timpul eclipselor solare totale.

5. Suprafața Soarelui este plină de pete solare

Curiozități despre Soare – stratul de pe suprafața Soarelui care emite lumina vizibilă poarta numele de fotosferă. Pe acest strat apar însă și zone mai reci și mai întunecate care nu pot fi însă observate cu ochiul liber, ci doar printr-un telescop.

Petele solare sunt zone de pe suprafața Soarelui în care liniile de forță ale câmpului său magnetic sunt răsucite și rupte. Din această cauză, în astfel de zone apar emisii puternice de plasmă, numite erupții solare.

6. Vântul solar poate provoca furtuni magnetice pe Pământ

Câmpul magnetic al Soarelui accelerează constant particulele încărcate dând naștere unui fenomen deosebit de interesant numit „vânt solar”. 

De obicei, intensitatea acestui vânt solar este prea redusă pentru a afecta vietățile de pe Pământ. Însă, erupțiile solare masive pot arunca în spațiu o cantitate uriașă de particule, uneori chiar jeturi de plasmă care se desprind din Soare. Aceste fenomene violente poartă numele de erupții coronariene.

Când o cantitate mare de astfel de particule ajunge pe Pământ, ele interacționează cu câmpul magnetic și atmosfera acesteia, generând o furtună magnetică, care se poate manifesta sub forma unei aurore boreale. 

Furtunile electromagnetice severe pot provoca defecțiuni ale echipamentelor electrice și radio și pot afecta persoanele care suferă de boli cronice.

7. Activitatea Soarelui se schimbă periodic

Curiozități despre Soare – erupțiile solare apar la intervale de timp complet aleatorii și nici o persoană sau nici un aparat inventat până în prezent nu pot prezice când va avea loc următoarea erupție solară. Este posibil ca în spatele acestor erupții solare să existe un mecanism, însă știința modernă nu l-a descoperit încă. 

Cu toate acestea, activitatea solară este supusă unui anumit ritm constând în cicluri regulate pe perioade de câte 11 ani, fiecare ciclu având un minim și un maxim de activitate solară. 

În prezent ne aflăm în cel de-al 25-lea ciclu de la începutul observațiilor moderne. Următorul vârf al activității solare se estimează să aibă loc în 2025. Oamenii de știință nu știu ce cauzează o astfel de periodicitate și dacă aceasta suferă modificări pe perioade mari de timp (milioane sau miliarde de ani).

8. În viitor nu vor mai exista eclipse totale de Soare

O eclipsă de Soare are loc atunci când Luna se află între Pământ și Soare, blocând complet sau parțial lumina emanată de astru. 

Dar, deoarece orbita satelitului natural al Pământului este eliptică, eclipsele totale nu au loc în fiecare lună (durata ciclului complet al fazelor lunare), ci de două până la cinci ori pe an.

Pe lângă eclipsele totale, mai există și așa-numitele eclipse parțiale și inelare. Acestea din urmă sunt observate atunci când Luna se află în partea îndepărtată a orbitei sale și discul acesteia este prea mic pentru a acoperi complet Soarele.

Însă, potrivit estimărilor oamenilor de știință, eclipsele totale de Soare vor dispărea complet în următorii 600 de milioane de ani. Luna se îndepărtează treptat Pământ, iar la un moment dat aceasta va ajunge prea departe pentru a mai putea eclipsa, în totalitate, Soarele.

Când acest fenomen se va produce vor putea fi observate doar eclipse parțiale și inelare.

9. Pământul este mai departe de Soare vara

Curiozități despre Soare – Pământul se mișcă în jurul Soarelui pe o orbită eliptică. Adică, distanța dintre planeta noastra și stea crește sau scade pe parcursul unui an. 

Cu toate acestea, anotimpurile nu se datorează acestei distanțe, ci înclinării axei Pământului. Deci, când în emisfera nordică avem vară, în cea sudică vine iarna, și invers.

În același timp, Pământul trece de periheliu – cel mai apropiat punct al orbitei de Soare – în ianuarie, când este mijlocul iernii în emisfera nordică. Și trece de afeliu – cel mai îndepărtat punct – în iunie, adică atunci când în emisfera nordică este vară.

10. Soarele emite cantități enorme de „lumină invizibilă”

Curiozități despre Soare – ca toate stelele din univers, Soarele emite o gamă largă de unde electromagnetice. Dintre acestea, doar o mică parte este percepută de ochii noștri sub formă de culori – adică lungimile de undă între 380 nm (violet) și 740 nm (roșu). 

Pe măsură ce lungimea de unde crește, întâlnim radiațiile infraroșii, apoi undele radio. În schimb, pe lungimile de unde joase regăsim lumina ultravioletă (mare parte din aceasta fiind blocată de atmosfera Pământului), razele X și, în sfârșit, radiația gamma.

11. Soarele este din ce în ce mai luminos

Când s-a născut, acum 4,5 miliarde de ani, intensitatea luminoasă a Soarelui era cu aproximativ 25% mai redusă decât cea din prezent. Creșterea este însă insesizabilă pe perioade scurte de timp (de ordinul miilor sau a sutelor de mii de ani). 

Oamenii de știință cred că această creștere constantă este responsabilă, în parte, pentru apariția fenomenului de efect de seră. 

Potrivit unor estimări, dacă Soarele continuă să emită din ce în ce mai multă energie luminoasă, peste 1 miliard de ani viața pe Pământ va fi imposibilă. Alte studii arată că acest lucru se va întâmpla peste 3,5 miliarde de ani.

12. Soarele va deveni o gigantă roșie

Curiozități despre Soare – peste aproximativ 6 miliarde de ani, Soarele își va epuiza rezervele de hidrogen care susțin reacțiile termonucleare ce au loc în interiorul stelei. Volumul astrului se va mări, devenind cam de 2-3 ori mai mare decât cel actual, iar Soarele se va transforma într-o gigantă portocalie.

Peste alte 2 miliarde de ani, o serie de reacții termonucleare vor avea loc în straturile exterioare ale stelei, iar aceasta se va mări și mai mult. Va deveni astfel o gigantă roșie și va absorbi toate planetele interioare, inclusiv Pământul. 

Într-un final, straturile exterioare ale Soarelui vor fi expulzate în spațiu iar cele interioare și miezul se vor comprima la starea de pitică albă.

13. Soarele este compus din multe straturi

Curiozități despre Soare – deși Soarele pare, la prima vedere, o sferă incandescentă, acesta are de fapt o structura internă bine definită, compusă din mai multe straturi. 

Nucleu

Nucleul Soarelui se extinde de la centru până la aproximativ 20-25% din raza solară. Are o densitate de până la 150 g/cm³ (adică de 150 de ori mai mare decât densitatea apei) și o temperatură de aproximativ 15.000.000°C.

Nucleul este singura regiune din Soare care produce o cantitate apreciabilă de energie termică prin fuziune – 384,6 yottawați (3,846×10²⁶W), adică echivalentul energiei degajate de 9,192×10¹⁰ megatone TNT pe secundă.

Zona radiativă

Următorul strat este cunoscut sub numele de „zona radiativă”. Aici, temperatura scade până în jurul valorii de 2.000.000°C. La fel scade și densitatea materiei, de la 20 g/cm³ la 0,2 g/cm³.

În zona radiativă, transferul de energie are loc prin interacțiunea radiațiilor de căldură cu particulele care formează plasma; ionii de hidrogen și heliu emit fotoni care parcurg doar o scurtă distanță înainte de a fi reabsorbiți de alți ioni.

Tahoclina

Tahoclina este un strat subțire care separă zona radiativă de zona convectivă. 

Aceasta este o regiune în care mișcarea de rotație generală a Soarelui (rotație diferențială datorită naturii gazoase) și convecție produc un câmp de viteze care forțează plasma să se scurgă printre liniile de forță ale câmpului magnetic local.

Zona convectivă

Zona convectivă se extinde de la 0,7 raze solare (500.000 km) până aproape de suprafață. 

În acest strat, plasma nu este suficient de densă sau suficient de caldă pentru a transfera energia termică a interiorului spre exterior prin radiații – cu alte cuvinte, nu este suficient de opacă. În schimb, densitatea plasmei este suficient de mică pentru a permite curenților convectivi să dezvolte și să mute energia Soarelui în exterior spre suprafața sa.

Fotosfera

Stratul de suprafață pe care îl putem observa cu ochiul liber poartă numele de fotosferă și are o temperatură de aproximativ 6.000°C. 

Deoarece partea superioară a fotosferei este mai rece decât partea inferioară, imaginea Soarelui apare mai strălucitoare în centru decât pe margine, într-un fenomen cunoscut sub numele de „întunecarea marginii”.

Atmosfera

Părțile Soarelui situate în afara fotosferei sunt denumite colectiv atmosfera solară. 

Există cinci zone principale în afara fotosferei: stratul de temperatură minimă, cromosfera, regiunea de tranziție, coroană și heliosferă. Aceste straturi pot fi observate cu telescoape care operează în întregul spectru electromagnetic de la unde radio, lumină vizibilă, până la razele gamma.

14. Soarele are o orbită la scară galactică

Curiozități despre Soare – Soarele se rotește, deși nu în același mod ca o planetă obișnuită, precum Pământul. 

La fel ca în cazul giganților de gaz și gheață, ecuatorul și polii Soarelui își completează rotațiile în momente diferite – ecuatorul are nevoie de 24 de zile pentru a efectua o rotație completă, în timp ce ecuatorul se rotește complet o dată la 35 de zile.

Între timp, soarele are și o orbită proprie. 

Deplasându-se cu aproape 1.000.000 km/h, Soarele se află pe orbită în jurul centrului galaxiei, făcând o buclă completă o dată la fiecare 230 de milioane de ani.