Cine este Abaddon, Îngerul Morții și al Distrugerii?

Termenul ebraic Abaddon (limba ebraică: Avaddon, care înseamnă „distrugere”) și echivalentul său grecesc Apollion (lb greacă: Apollýōn) sunt menționați în Biblie atât în Vechiul Testament cât și Noul Testament. 

Termenii pot însemna mai multe lucruri: loc al distrugerii absolute, împărăția morților, abis, mină fără fund, sau înger al Iadului.

Abaddon în Biblia creștină

În Apocalipsa lui Ioan, Abaddon este prezentat drept îngerul pustiitor din adâncuri, regele lăcustelor din iad, și al duhurilor necurate ce-i chinuiesc și ispitesc pe credincioși. El este prezentat drept „Distrugătorul”. 

Demonul are corp de cal, cap de bărbat, păr de femeie, dinții de leu, aripi, coadă de scorpion cu un ac otrăvit în vârf și poartă armură grea din metal. Îngerul Morții îi străpunge și îi umple de venin pe cei care nu au pecetea lui Dumnezeu în frunte, iar chinurile celor atinși de demon durează timp de cinci luni.

El se ascunde în străfundurile abisului, care în greacă și în latină desemnează „ceea ce nu are fund”, lumea adâncului sau a înaltului fără sfârșit. În textele apocrife, abisul desemnează global, stările informale ale existenței, atât haosul întunecimilor originare, cât și tenebrele infernale ale sfârșitului. 

Citește și: Ce sunt demonii și câți demoni există in Iad? Cum se pot proteja credincioșii de posesiunea demonică

În Psalmul 103, însă, abisul este comparat cu un veșmânt ce îmbracă Pământul, în timp ce Dumnezeu este îmbrăcat cu lumină ca și cu o haină.

Biblia ebraică (Tanah la evrei sau Vechiul Testament la creștini) este o colecție de scrieri sacre comune ale iudaismului și creștinismului. 

Numele grec de „Biblie” (limba greacă: Ta Biblia, care înseamnă „cărțile”) a fost dat, după tradiție, de cei șaptezeci de învățați evrei care au tradus-o din ebraică în elenă în timpul domniei lui Ptolemeu Filadelful la Alexandria. 

Astfel, termenul „Abaddon” a fost folosit pentru a descrie Iadul în versiunea ebraică (Sheol) sau „tărâmul celor morți”.

Un înger al lui Dumnezeu?

Simbolismul Cărții Apocalipsei 9:11 lasă însă loc de numeroase interpretări atunci când vine vorba de identitatea demonului. 

Protestantul Matthew Henry (1708) credea că demonul este, în realitate, Antihristul. Pe de altă parte, Jamieson Fausset Brown (1871) și Henry H. Halley (1922) l-au identificat pe demon cu însuși Satan.

Citește și: Clasificarea demonilor. Care sunt cei 72 de demoni conducători ai Iadului?

În deplin contrast cu aceste interpretări, conform revistei metodistă The Interpreter’s Bible, „Abaddon este un înger, nu al lui Satan, ci al lui Dumnezeu, care prin distrugerile pe care le provoacă săvârșeste porunca lui Dumnezeu.”

Abaddon în Apocalipsa lui Ioan

Potrivit publicației, această interpretare se bazează pe o serie de versete din Apocalipsa lui Ioan, capitolul 20, versetele de la 1 la 3. 

Aceleași versete sunt citate și de către martorii lui Iehova care îl văd pe Abaddon drept „îngerul care are cheile abisului” și un reprezentant al lui Dumnezeu. Ei concluzionează că, în realitate, Abaddon este un alt nume al lui Isus după învierea sa din morți.

Alegoria clasică a lui John Bunyan, The Pilgrim’s Progress, ne oferă poate una dintre cele mai interesante prezentări ale demonului. Astfel, Christian, personajul central, poartă o luptă pe viață și pe moarte cu un monstru numit Apollyon. 

Creatura aproape că îl doboară pe erou, însă pelerinul în armură reușește să pareze lovitura creaturii și cu ultimele puteri îl înfrânge pe diavol. 

Apollyon din The Pilgrim’s Progress este reprezentarea simbolică a inamicului spiritual al omenirii.