John Edward – Medium sau simplu impostor?

Bunăvoința sa și bunul-simț au atenuat impresia sumbră despre spiritualismul victorian care îi conferea ocupației de medium o reputație proastă. Ședințele de spiritism la lumina lumânării și obsesiei pentru ectoplasmă au învăluit această profesie într-o aură păgână.

Experiențele sale extraordinare par să demonstreze că spiritele nu sunt un fenomen paranormal înspăimântător, ci pur și simplu niște entități imateriale care vor să comunice cu cei vii. Ele doresc să îi asigure pe cei dragi că sunt bine și să îi încurajeze să-și continue viața în mod normal.

O copilărie stranie

Primul indiciu că John Edward ar avea un talent neobișnuit a apărut încă din copilărie, când, potrivit cunoscuților, tânărul John povestea nestingherit diverse evenimente din istoria familiei sale. 

Acestea erau întâmplări despre care nu ar fi putut ști nimic, pentru că avuseseră loc înainte ca el să se nască, totuși a reușit să-i convingă pe părinți că își amintea cu mare exactitate momente din trecut.

La vârsta de cinci ani, le spunea învățătorilor că putea să vadă un nimb în jurul lor. Mai târziu, a aflat că nu toată lumea poate vedea aceste aure multicolore. 

Cele dintâi manifestări importante ale capacităților sale extrasenzoriale au început cu viziuni ale bunicului său dinspre mamă. Bătrânul murise în 1962, cu șapte ani înainte de nașterea lui John Edward. L-a văzut pe bătrân stând la masă lângă bunica sa, care a luat vestea ca pe o alinare, deși ea însăși nu-și putea vedea soțul. 

John Edward a avansat rapid către etapa în care prevestea vizite neanunțate din partea rudelor – iar mama sa a ajuns repede să-l ia în serios și chiar să fie recunoscătoare pentru talent.

Femeia misterioasă

Într-una din zile, pe când era încă adolescent, John Edward a fost pentru prima dată martorul unei materializări importante. Mătușa sa Anna îl sâcâise să îi citească în cărți de tarot, pe care le considera un simplu truc pentru copii. Dar, când John Edward a ridicat ochii din cărți, a văzut o femeie stând în spatele mătușii sale.

Era o femeie solidă de vreo 60 de ani, îmbrăcată cu o rochie neagră și o broșă în formă de floare. Femeia părea să aibă un singur picior. Descrierea făcută de John Edward a surprins-o pe mătușa Anna. 

A recunoscut-o imediat pe femeia misterioasă ca fiind soacra sa, care își pierduse piciorul din cauza diabetului. Nici mătușa Anna, nici John Edward nu o cunoscuseră vreodată, pentru că bătrâna murise cu mult înainte să se nască el. Aceasta era însă doar începutul.

Citește și: Cazuri de telepatie – Gemenii au calități telepatice uimitoare pe care știința încearcă să le explice

Numărul mare de preziceri pe care John Edward era rugat să le facă îi consumau mult timp, dar cel mai mare sacrificiu era efortul intelectual imens pe care trebuia să-l depună pentru a interpreta indiciile subtile oferite de spirite. De cele mai multe ori, acestea foloseau aluzii vagi, pentru că nu puteau comunica în mod direct. 

De exemplu, în timpul unei ședințe pentru o femeie rămasă văduvă de curând, soțul ei mort îi tot arată lui Edward un clopoțel. Interpretarea mersese bine până la acel punct, iar văduva putuse confirma tot ce îi transmisese Edward.

Cu toate acestea, era nedumerită în legătură cu clopoțelul. A întrebat-o pe femeie dacă ea sau soțul ei avuseseră vreo legătură cu Philadelphia (Clopotul Libertății aflat aici este unul dintre simbolurile de referință ale independenței Statelor Unite) sau cu Benjamin Franklin. 

Cunoscuseră pe cineva cu numele Ben, Benjamin sau Franklin? Doar atunci când John Edward i-a spus că tot vedea imaginea unui clopoțel dar nu reușea să-și dea seama cum să o interpreteze, femeia a înțeles și i-au dat lacrimile.

În dimineața dinaintea morții sale, soțul ei îi făcuse cadou un clopoțel pe care îl cumpărase într-o călătorie de afaceri. „Dacă vei avea vreodată nevoie de mine, sună din clopoțel, iar eu voi veni imediat,” spusese el. Apoi și-a sărutat nevasta de rămas-bun și a plecat la serviciu. A fost ucis într-un accident rutier în aceeași zi. Uneori un clopoțel e doar un clopoțel.

Veridicitatea abilităților paranormale

Odată cu creșterea faimei sale, mai întâi prin zvonuri, apoi prin intermediul emisiunii televizate, John Edward s-a trezit cu agenda de programări plină până la refuz și cu o mulțime de spirite îmbulzindu-se, dornice să transmită mesaje celor dragi. Îl luau deoparte și îi atrăgeau atenția asupra unui membru al publicului, apoi îl tachinau, dându-i indicii tentante.

Atmosfera era prietenoasă, deși adesea emoțională, când prietenii și membrii familiei recunoșteau un anume alint sau o întâmplare pe jumătate uitată, despre care spiritul credea că îi va dovedi existența și pe tărâmul celălalt. 

Uneori, experiența era dramatică. Victima unui accident de mașină venea să prezinte perspectiva sa asupra evenimentelor, oferind dovezi necunoscute despre alt conducător auto, a cărui implicare urma să fie confirmată de poliție.

Citește și: Personalități misterioase ale secolului al XIX-lea. Cine a fost Madame Helena Petrovna Blavatsky?

Totuși, cel mai adesea, spiritele vorbesc despre lucruri de zi cu zi, ceea ce scepticii consideră ca fiind o dovadă a faptului că ocupația de medium implică înșelătorii periculoase. Dacă ar fi cu adevărat un mesaj de dincolo, spun ei, atunci spiritele ar avea cu siguranță ceva mai profund de transmis despre viața de după moarte.

În schimb, aceștia vorbesc de regulă despre aspecte obișnuite din viața familiei. John Edward susține că asemenea detalii personale mărunte sunt mult mai importante pentru familia îndoliată, pentru că ei au nevoie doar de o simplă dovadă că vorbesc într-adevăr cu persoanele dragi.

John Edward, medium sau impostor?

Criticii lui John Edward sunt convinși că acesta utilizează două tehnici folosite adesea de mentaliști în spectacole: „citirea la cald” și „citirea la rece.” 

Cele doua tehnici sunt relativ ușor de folosit de către cineva specializat în așa ceva și implică folosirea de informații deja cunoscute despre „victimă” sau folosirea unor informații generale și vagi care dau impresia unor abilități paranormale.

Iluzionistul și mentalistul James Randi a analizat una dintre emisiunile lui John Edward. După vizionarea a aproximativ două ore de înregistrări, Randi a concluzionat că doar trei dintre cele 23 de „citiri” făcute de Edward și considerate a fi corecte au inclus de fapt informații relevante, non-triviale. 

Citește și: 3 cazuri incredibile de bântuire și poltergeist. Cele mai violente manifestări paranormale documentate din istorie.

Un alt incident de acest fel a avut loc în 2002. După ce John Edward a apărut în emisiunea Dateline în cadrul căreia se presupune ca ar fi comunicat cu mai multe spirite, James Underdown, membru al Independent Investigative Group (IIG) a participat la una dintre episoadele emisiunii Crossing Over, moderate de John Edward. 

Iată un fragment din concluziile lui James Underdown de la finalul emisiunii:

Nu am văzut nimic care să mă convingă de veridicitatea citirilor. Nici una dintre citirile lui John Edward nu a conținut informații relevante care să mă facă să mă răzgândesc. John Edward este un cititor la rece extrem de slab. S-a zbătut să obțină rezultate iar la un moment dat a respins vreo 40 de persoane înainte să-și găsească o țintă care i-a convenit.

Însă criticile aduse de Underdown nu se opresc aici. Potrivit acestuia, episoadele din Crossing Over difuzate la televizor sunt trecute printr-un proces amănunțit de editare în timpul căruia sunt eliminate toate segmentele care îl arată pe John Edward incapabil să ofere citiri exacte.

Concluzia lui Underdown a fost una cât se poate de clară:

Editorul lui Edward îndepărtează multe dintre părțile în care citirile așa-zisului medium sunt complet greșite. Oamenii stau în studiou câte opt ore. Aceste ore sunt scoase din episoadele finale.